FRUMOASA FLAMANDA

                                      de Proorocu Angel 

Era și vânt și vreme rea,

Şi mânăstirea albă pustie îmi părea,

Dar ai venit frumoasă blondă,

Străină dulce cu zâmbet de Giocondă!

La râsul tău vântul sălbatic s-a oprit

Şi soarele o clipă a sclipit.

Am stat pe banca cea cioplită

Şi am vorbit, dar numai o clipită;

O clipă-ai stat, o clipă te-am privit,

Frumoasă blondă cu chipul aurit;

Dar ai plecat și vântul s-a pornit,

Iar mânăstirea albă, iarăși m-a îngrozit.

Cocoş-Niculiţel-1976