A
inceput ieri ca sa cada,
Cate-un
om pe caldaram.
Dumnezeu
pare sa vada
Ca
noi nu traim, ramam…
Toti
urlau de pe ecrane:
"Vrem
o iarna de poveste
Partiile,
locuri virane,
Pensiuni
fara de veste."
A
vent precum suntem.
Dusmaneste,
barbateste.
Ca
natura pedepseste…
Omul
care o loveste,
Gaureste
si hoteste.
Pacatuieste
si…
Natura-ti...
viscoleste…
Ia-i
pe rai Doamne-n vartejuri,
Du-i
si tara o albeste,
Poporul
il miluiieste
Cu
Pace, Cinste, Onoare
Du-i
unde poti Tu oare!
Cu
viloaie, cu odoare,
Du-i
pe toti si lasa tara
Sa
ii vina primavara.
Albeste
si lumea asta
Sa
traim si noi un pic
Fara
oameni de nimic,
Fara
hoti, far-inamic.
Sa fie sub mandrul soare
Iar tractoare,
Iar
ogoare, sa munceasca fiecare,
Hotii
Du-i in penitenciare.
Sa
nu mai moara romanii
Pentru
altii pe nimic,
Sa
se-toarca fara frica toti
Ce-s
prin straini la munca.
Sa
munceasca-n a lor tara
Sa o
faca iar o floare.
Copii
sa nu mai piara
De
droguri si saracie,
Sa
invete, sa traiasca
Demni
in Tara Romaneasca…
Soarele cand va veni
In lumin-ar trebui
Sa fim
toti cu mic, cu mare.
Nu
minciuni, nu tu teroare…
Cand
ii iei iarna tu…oare…
Si
faci alb sub mandrul SOARE!
