de Costache Ioanid
Pe cararile razlete
dintre zimbet si suspine,
ti se pune o-ntrebare:
Pentru cine, spune, pentru
cine oare
e atita frumusete, e atita
gingasie
intr-o floare ?
Pentru cine s-ar desprinde
din broaboada
de zapada
ghiocelul in april, daca
n-ar fi ochi sa-l vada ?
daca totu-i inutil ?
Pentru cine-n miez de
roada, sorb si string in ei culoare
pentru vara urmatoare
embrionii
din begonii, daca totul
e-o-ntimplare ?
Pentru cine-si tese-n casa
haina pala
de vestala
cu luminie de diamant
floarea alba de mireasa,
daca totul e neant ?
Pentru mintile obtuze
de bondari si buburuze ?
Pentru fluturii ce sboara
in zig-zaguri pe afara ?
Oare viespile ursuze
sunt initiate-n arta ?
oare barzaunii trupesti,
plini de miere pe musteti, sunt sensibili, sunt esteti ?
Oare-ar sta flamind
bondarul
de n-ar fi subtil decorul
si nu si-ar abate sborul
in gradinile bogate, daca
florile de crin
n-ar fi ... proportionate
? ...
n-ar avea acea prestanta
ca de clopot florentin ?
n-ar avea varietate
de culoare si nuanta
de la alb pin' la carmin ?
Nu cumva pretind ...
culbecii
sa dezvolte-atitea specii
rozele is liliecii ?
Nu.
In floare e-un mister !
Floarea e un mesager, e un
martor, o solie, e un inger din Eden, care-aduce-n valea mortii
o inalta marturire
in culoare, in proportii,
in mireasma
si-n desen.
Omule cu mintea plina,
du-te-o clipa in gradina, treci prin vaile-inflorite
si te uita la sulfina, la
bujori, la margarite, la conduri, la inimioare, la gherghina din carare, la
naframa de matase
ce ne-o darue ciclama !
Lasa-te sa te desfete
ochii-adinci de violete,
clopoteii cu trei cupe
si narcisele trompete !
Si ia seama !
Daca inima-ti ramine
ca un bulgar, ca o piatra,
ca un bolovan in vatra ...
leapad-o !
zdrobeste-o-n coiburi !
Sparge-o pe ilau cu dalta
!...
Si apleaca-te in ruga
sa ceri alta !
Dar de simti o-nseninare,
un suris si o blindete, care vine
sa te-aline
de povara, de tristete, tu
apleaca-te si spune:
"Surioara, pentru
cine, spune, pentru cine oare
e atita frumusete, e atita
gingasie
intr-o floare ?"
"Pentru cine ?...
Pentru om !
Pentru voi Fauritorul
si-a ascuns in floare
dorul, in petalele de aur
de fior si de lumina, ca
in opera divina
sa cunoasteti
AUTORUL ... "
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu